Avva Avraam Sirul, obștea sa și rânduielile marii mănăstiri 40147

În secolul al VI-lea, monahismul siro-oriental a cunoscut o perioadă de „renaştere” duhovnicească graȚie Avvei Avraam din Kashlar, care a Îcercat să-l însuflețească dându-i un chip evanghelic și integrându-l mai bine realității ecleziale din vremea aceea. Avva Avraam a întemeiat Marea Mănăstire de la muntele Izla și este autorul celei mai vechi rânduieli monahale siro-orientale care a ajuns până la noi.

Găsim în această carte o primă încercare de descriere a unui anumit tip de viață monahală – care a exercitat, în timp, o influenţă atât de mare asupra a generații și generații de monahi – care a pus
un accent deosebit pe idealul monahal al vieții de obşte. Tot în siajul acestei tradiţii monahale au apărut și marile personalități ale Bisericii din Mesopotamia, printre care cel mai cunoscut este
Sfântul Isaac Sirul, dar şi alţii, ca Simon Taibuteh, Ioan Dalyatha, Iosif Hazzaya. Refăcând drumul parcurs de obştea Avvei Avraam, acesta ne apare ca un fel de parabolă a monahismului din toate timpurile, de la începuturile pline de fervoare și până la încercările de mai târziu de întoarcere la izvoarele care i-au dat viață.

Studiul despre Avva Avraam și obştea sa este însoțit de traducerea Rânduielilor monahale ale acestuia și ale urmaşilor săi, Dadisho și Babai, precum și de traducerea unor izvoare istorice importante referitoare la Marea Mănăstire de pe muntele Izla.