Îngerul din mahala. Minunea săvârșirii binelui 43511

În romanul Îngerul din mahala, iubirea de oameni a autoarei se vădește în parcursul vieții personajului central, aducându-ne suflul unei epoci în care se trăia mult mai firesc, cu toate că nu era nici ea ferită de ispitele marilor orașe, în care săracii ajung delicvenți din pricina lipsurilor, iar bogații nu se gândesc decât cum să-și sporească averile.
Micuțul Mikky este un copil al nimănui, de când se știe trăiește într-un cartier al săracilor din New York. Singura sa familie sunt ceilalți copii ai străzii, alături de care cu greu își agonisește traiul de pe o zi pe alta. Într-o bună zi însă Mikky își riscă viața pentru a o salva pe cea a unei fetițe din lumea bună. Tatăl micuței, un bancher foarte cunoscut, fără nicio urmă de considerație pentru „gloata nespălată și needucată,” dar cuprins de un sincer sentiment de recunoștință, îi răsplătește gestul trimițându-l la studii. Evadând astfel din șablonul propriului său destin, Mikky va învăța cu sete și râvnă, transformându-se treptat în fermecătorul Michael, în al cărui suflet vor rămâne mereu vii iubirea pentru micuța Starr și pentru cei din rândul cărora plecase.
Ajuns acum, prin muncă și dăruire, pe tărâmul celor acceptați și respectați, singură sa preocupare va rămâne cum să-i ajute pe necăjiții săi. Remarcabil este faptul că va reuși cu adevărat să mângâie rănile apropiaților săi, să aducă bucurie și să schimbe în bine vieți ce păreau țintuite în mocirlă.
Citind pe nerăsuflate povestea vieții sale, nu poți să nu te gândești la ecoul de final din pilda samarineanului milostiv: „Du-te și fă și tu asemenea!” sau, la vorbele pline de miez ale Părintelui Cleopa: „Fă rai cu ce ai!”