Patriarhul Iustin Moisescu – Corespondență inedită 11400

„Eleganța și erudiţia sa academică erau rodul unei vieți dedicate studiului, fiind, ca profesor, mitropolit și patriarh, o personalitate cu o solidă formare universitară de tip occidental, dar folosind ca bază teologia Sfinţilor Părinţi”.

„Plin de întristare pentru bisericile din București martirizate prin demolare sau umilite prin translare și izolare, îngrijorat de o eventuală demolare sau mutare a Reședinţei şi Catedralei Patriarhale de către autoritățile comuniste, dar și plin de milă pentru poporul român privat de libertate și înfometat de sărăcie, Părintele Patriarh lustin a trecut la Domnul în data de 31 iulie 1986, cu speranța unor vremuri mai bune”.

„A fost un arhipăstor maiestuos şi sobru ca un voievod, iar in tăcere impusă, un neînfricat luptător până la moarte, ca un stâlp neclintit în mijlocul furtunii. Mai precis, când dictatorii comunişti voiau să mute sediul Patriarhiei la Mănăstirea Văcărești din capitală, el a refuzat categoric. Era o îndrăzneală greu de tolerat din partea soților Ceaușescu”.

Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române