Sfinții melozi și iconografi 2960

Pe două dintre chipuri sfinţite, care şi-au lăsat pecetea în viaţa Bisericii şi care au trăit în aceeaşi vreme, le vom cunoaşte în această carte. Pe mai-marele melozilor şi imnografilor, Sfântul Ioan Damaschinul, care este şi cel mai mare dogmatist al Bisericii noastre, şi pe Sfântul Cosma, episcop de Maiuma, din Palestina, un melod şi imnograf la fel de însemnat, care ne vorbesc foarte des, fără să ne dăm seama, prin sfintele slujbe ale cultului nostru.

Mai mult decât orice, la participarea totală a credinciosului la cult contribuie meşteşugurile iconografiei şi imnografiei În ambele meşteşuguri s-a distins, după cum vom vedea, Sfântul Ioan, care prin bunăvoinţa lui Dumnezeu a trăit mulţi ani împreună cu Sfântul Cosma în casa părintească a primului şi în Lavra Sfântului Sava. Acest fapt ne permite să presupunem că au conlucrat şi la modelarea muzicii bisericeşti şi au influenţat, după cum ştim, determinant, tonalitatea ei.

Însă un domeniu şi mai important în care a acţionat mult-talentatul Damaschin a fost Teologia şi îndeosebi Dogmatica, pe care a sistematizat-o ca ştiinţă şi totodată a folosit-o în înfruntarea marilor erezii ale vremii lui, mai ales a iconoclasmului. În aceasta l-a întrecut pe fratele său adoptiv, Sfântul Cosma, care însă în domeniul imnografiei nu este considerat mai prejos decât Ioan, de vreme ce Biserica i-a dat şi prenumele de „melodul” sau „imnograful”.