Pacea lăuntrică să aibă întâietate. Dialoguri vii despre rosturile creștinului în societate 195841

„Săgețile rânduite ale celui puternic sunt cuvintele bine țintite; ele mişcă inimile ascultătorilor, aruncate fiind să rănească inimile cele simțitoare. Cuvintele celor înțelepți sunt ca țepuşele.” Așa este și cuvântul Părintelui Epifanie – cuvânt trezvitor, cuvânt ziditor, aghiografic şi de pateric, cuvânt de înțelepciune şi plin de har. Fără avânturi retorice şi tonalități impresionante. Cuvânt ce s-a vrut simplu și neafectat, ca să fie înțeles şi de cei mai de jos dintre frați, pentru care Hristos a murit şi a înviat. Cartea de față dorește să dăruiască acest cuvânt poporului lui Dumnezeu.

Arhimandritul Spiridon

Domnul este revoluționar, însă nu în sensul în care vor unii să ni-L înfăţişeze. El nu a dorit să îndrepte sistemele sociale sau politice, ci să schimbe inima oamenilor. O astfel de revoluție a intenționat să facă. Oricâte sisteme s-ar schimba, dacă inima omului nu se schimbă, răul va găsi căi prin care să lucreze. Când oamenii se nasc din nou în Hristos, atunci vor găsi ei înşişi sistemele sociale mai drepte care se cer. Se poate vorbi cu adevărat de sisteme mai bune sau mai drepte, nu tăgăduiesc acest lucru; esenţa lucrurilor este însă ca inima omului să ajungă să se schimbe. (…)
Viaţa noastră a ajuns prea neliniştită ca să ne bucurăm de ea. Toţi oamenii de astăzi muncesc ca nişte robi pentru bunurile vieţii, însă nu mai găsesc putere să se bucure de ele. Am făcut
din viaţa noastră o luptă sisifică sau, mai bine zis, un chin sisific pentru nişte nimicuri.

Arhimandritul Epifanie Theodoropulos